UiPath - misiunea unei companii care vrea sa schimbe umanitatea

“We humans are in a race to progress. We are at the point where we are about to close the circle of history - a circle of manual work - that started with the invention of agriculture, followed by the industrial revolution and the information age”

Astea sunt cuvintele cu care Daniel Dines incepe prospectul de IPO in fata investitorilor. Aceste cateva cuvinte arata misiunea si provocarile pe care aceasta companie doreste sa le realizeze, iar tonul are o conotatie profetica, istorica: UiPath a identificat o problema istorica ce a marcat umanitatea inca de la inceputul practicii agriculturii (acum 10 000 de ani) si anume dezutilitatea produsa de munca manuala. Daniel Dines nu e primul om care se gandeste la aceasta realitate, aproape filosofica. Dar spre deosebire de marii ganditori economici, care au identificat o problema similara dar au privit totul in termeni de exploatare si suma nula, UiPath vine cu o solutie. Iar solutia conteaza mai mult ca si cauza, pentru ca “oamenii sunt intr-o cursa a progresului”.

Aceasta viziune pozitiva distinge de la inceput tehnooptimismul companiei de viziunile intunecate asupra umanitatii avansate de diversi filosofi sociali.

Daniel Dines identifica “automatizarea” ca un factor major pentru progresul umanitatii, care a permis oamenilor sa se elibereze de alienarea muncii manuale (o tema intalnita si la Smith si la Marx) pentru a se dedica muncii cu valoare adaugata mare si productivitate in crestere.

Solutia pe care o propune compania este atat simpla cat si eficienta: a crea o forma de automatizare care emuleaza modul in care oamenii lucreaza si interactioneaza acum cu computerele; eficienta, pentru ca utilizeaza infrastructura deja existenta, aplicatiile si procesele existente pentru a integra diferite tehnologii (AI, API, low-code etc…) pentru a permite eliberarea celor care le utilizeaza prin cristalizarea unor task-uri repetitive intr-un mod automat si a permite astfel realizarea misiunii companiei: “eliberarea creativitatii si ingeniozitatii umane prin implementarea intreprinderii automatizate si emanciparea muncitorilor prin automatizare”.

Aceste cuvinte nu sunt alese la intamplare; idealul “emanciparii muncitorilor” e prezent in cercurile socialiste inca de la Marx, dar acolo unde socialistii au propus ca solutie o revolutie anti-capitalista prin luarea in posesie a mijloacelor capitaliste de productie, Daniel Dines, care vine dintr-o societate care a fost supusa 50 de ani unei utopii socialiste, propune aceasta emancipare prin progres si tehnologie, lasand oamenilor mai multa creativitate si ingeniozitate. Este o viziune pozitiva, optimista asupra umanitatii care contrasteaza cu viziunea negativa, sumbra propusa de socialisti.

Dar prea multa automatizare nu duce la o posibila inlocuire a muncitorilor cu robotii? Pana la urma, ce impeidica companiile, odata ce au atins un varf al automatizarii, sa mareasca randurile somerilor, creand deziluzie si o mare problema sociala?

Raspunsul UiPath este implicit si foarte diplomat: automatizarea este vazuta nu ca un proces de substitutie a oamenilor, ci de convietuire a omului cu automatele (robotii). Aceasta combinatie intre procesele automatizate cu experienta si creativitatea necesare e ceea ce creeaza valoare; intreprinderile vor profita nu de lipsa muncitorilor, ci de eliberarea “calitatilor pozitive” ale acestora, precum gandirea abstracta, capacitatea de a face legaturi intre concepte, capacitatea de trata ambiguitatea, creativitatea, inovatia, pasiunea si implicarea in comunitate.

De ce valoreaza atat o companie cu pierderi?

Valorizarea companiei a ajuns la peste 30 de miliarde de dolari, in conditiile in care situatiile financiare arata o pierdere neta de 519 milioane dolari in 2019 si 92 de milioane in 2020. Cum putem explica aceasta discrepanta? UiPath este un start-up technologic cotat “emerging growth”, care are un produs orientat spre viitor, nu spre trecut. Productia de cash a companiei este inca in viitor, pentru ca pariaza pe o tehnologie cu un potential foarte mare si care nu a fost inca dezvoltata suficient. Investitorii au incredere insa ca profiturile viitoare vor compensa investitiile care se fac in prezent. Astfel, principalul indicator urmarit este cifra de afaceri, care are o crestere exponentiala in ultimii ani, cu o rata de churn redusa. Nu e intotdeauna usor pentru o companie sa sustina astfel de procente de crestere anuala, mai ales atunci cand nu e profitabila (lucru recunoscut de Daniel Dines), iar viitorul ramane incert. Nu toate companiile care ating valorizari atat de importante in prezent vor reusi sa transforme potentialul de profitabiliate in realitate. Aici este partea de “umilinta” de care vorbeste fondatorul si pe care si-a construit filosofia manageriala.

Deocamdata, sunt cateva semne financiare care arata bine: pierderea s-a redus de la an la an, cash-flow-ul operational a devenit pentru prima data pozitiv in 2020 (asta arata ca activitatea de baza a companiei, inainte de operatiunile de finantare si investitii, produce cash), iar free cash flow-ul (adica productia de cash care integreaza activitatea de investii si inainte de rambursarea imprumuturilor si plata dividendelor) este si el pozitiv la 25 de milioane de dolari.

Ce inseamna asta pentru Romania

Reusita companiei este mai complexa decat o poveste cu feti-frumosi. Ea a depins atat de talentul managerial, cat si de sansa si oportunitati. Faptul ca s-a intamplat in Romania este foarte rar si spune ceva despre mentalul local si modul de a crea bogatie. Romania ramane un loc in care marile averi se creaza cu suspiciune si cu multe astericsuri, legate de contracte cu statul, privatizari smecheresti sau cu mari influente politice. O companie iesita din mediul privat si care sa fie evaluata la scara globala la peste 30 de miliarde nu se intampla in fiecare zi in Romania, dar se poate intampla pentru ca, in ciuda birocratiei locale, ideile si noile tehnologii au gasit o nisa de exprimare si talent exista. De aceea UiPath trebuie sa fie un model, nu neaparat pentru o companie de 30 de miliarde, ci pentru ideea ca valoare poate fi creata in ciuda adversitatii si profitand de lucrurile bune cu care suntem inconjurati fiecare, intr-o tara care este in Uniunea Europeana si unde exista libertatea de inovare, mai mult decat in majoritatea tarilor acestei lumi.

Nu e nevoie de o noua companie de 30 de miliarde; e nevoie ca acest mindset sa fie adoptat de noile generatii, pentru ca valoare va urma, in diverse forme, de la intreprinderi mici la colosi industriali.