Sunt romanii chiar atat de dezinformati ?

O ideea la moda care e viralizata din ce in ce mai mult pentru a explica valul 4 si catastrofa pe care o traim este ca principalii vinovati pentru aceasta situatie sunt cei care dezinformeaza. Aceasta dezinformare, care nu este insa definita in mod concret, este vazuta ca o cauza esentiala a procentului redus de vaccinati in Romania, in timp ce in tarile civilizate din vest ritmul de vaccinare a fost mult mai alert si acoperirea vaccinala depaseste 80% in medie. Pressone estimeaza ca sunt peste 10 milioane de romani care au ramas nevaccinati in prezent.

Parlamentarul Catalin Tenita denunta acest pericol al dezinformarii, militand pentru limitarea libertatii de expresie in cazurile acelor neadevaruri care « afecteaza societatea, duc la pierderi de vieti omenesti, interfereaza cu dreptul celorlalti la viata » de pilda.

Nu ni se spune insa care sunt mai exact acesti dezinformatori, care este relatia cauzala intre ei si mortii de covid si care sunt dovezile care arata ca « neadevarurile », asa cum sunt definite sau intelese de domnul parlamentar, au dus la mii de morti sau la decizia celor 10 milioane de romani sa nu se vaccineze. Acuzatiile fiind grave, mai ales din partea unui ales, ne asteptam ca si dovezile sa fie pe masura. Nu le-am obtinut. In schimb ni se spune ca fiecare trebuie sa fim « responsabili » cu libertatea noastra de expresie. Cu alte cuvinte, esti liber sa vorbesti, dar trebuie sa fii atent. Cat de atent? Ce tip de vorbire ar trebui sa-ti autocenzurezi? Cum mai putem sa vorbim de libertate de expresie ca principiu in acest caz?

Aceasta teorie a dezimformarii care a dus la nevaccinarea a milioane de romani a fost reluata si rostogolita mai ales in aceasta perioda in care incapacitatea, falimentul moral si incompetenta Statului si principalelor sale institutii, care au prerogative directe si legale privind criza sanitar, au dus la aceasta tragedie din spitale. Spre deosebire de acuzele abstractizate asupra « dezinformarilor », vina celor care au obligatia legala de lupta impotriva pandemiei este mult mai clara si efectele asupra vietilor oamenilor, mult mai directe.

Pentru a intelege insa acest voalat atac impotriva libertatii de expresie, filosoful englez John Stuart Mill ne ofera inca indicii pretioase. Pentru el , libertatea de expresie este foarte importanta si este o libertate fundamentala, pentru ca are un rol social. De asemenea, exprimarea libera este importanta pentru ca ajuta la invatare si ofera oamenilor optiuni, au de unde alege, ii face mai toleranti si mai educati.

Un aspect extrem de important al viziunii lui Mill este ca competitia intre idei si opinii opuse ar trebui tolerata si incurajata, iar nu restransa. Pentru el nu exista « adevaruri absolute » care nu suporta critica, ci dimpotriva da 3 motive pentru care discutia libera a ideilor ar trebui incurajata : in primul rand, discutia libera ne arata ca nu detinem adevarul absolut, ca nu suntem infailibili, pentru ca «  daca o opinie este fortata sa ramana ascunsa in tacere, acea opinie va aparea in ochii lumii ca fiind adevarata » (incercarea deci de a sugruma o idee care nu ne convine face aceasta idee mai puternica) ; apoi, chiar si opiniile gresite pot contine adevaruri partiale si aceste adevaruri pot fi scoase la iveala doar prin exprimare libera si toleranta la opinii contrare. Sa ne amintim de exemplu ca la inceputul pandemiei, ideea ca virusul ar fi putut fi un accident de laborator a fost sugrumata, interzisa, cenzurata ca fiind o teorie a conspiratiei ; asta pana cand noi informatii au aparut in 2021 care au aratat ca este o teorie plauzibila, care poate avea merite, care se poate discuta, chiar daca in final se prea poate sa se dovedeasca a fi falsa. In al treilea rand, chiar daca o opinie este 100% adevarata ea nu va fi perceputa ca atare daca nu este permisa contestarea ei, ci va fi perceputa ca o dogma oficiala impusa asupra propulatiei fara o baza rationala. Astfel, in final, chiar daca o idee este adevarata ea trebuie discutata liber, pentru a nu deveni o dogma incapabila de imbunatatire.

Mill nu se opreste insa aici ci aplica asupra libertatii de expresie ceea ce el numeste
« principiul neagresiunii ». Ca si in cazul unei actiuni, care trebuie tolerata daca nu duce la raul altuia, si in cazul libertatii de expresie exista cazuri in care aceasta libertatea ar trebui limitata daca incita la violenta. Un astfel de exemplu da Catalin Tenita in postarea sa cand vorbeste de cineva care striga “Foc!” intr-un cinema creand panica si deci ranirea probabila a oamenilor in busculada.

Dar Mill e foarte specific cu acest principiu si da si el exemplul cuiva care ataca negociantii de porumb din secolul 19 in fata unei gloate violente adunata in fata casei unui negociant de porumb, incitand acea gloata la violenta impotriva acelei persoane. O astfel de libertate de expresie este in mod evident o agresiune asupra unei alte persoane. In cazul nostru, al acestei crize sanitare, daca cineva, printr-un discurs, asmute o gloata de oameni impotriva unor medici de la camera de garda pe motiv ca acestia promoveaza oculta mondiala a vaccinurilor atunci acel discurs este incitare la violenta si trebuie pedepsit. Daca cineva insa nu incita la nimic ci isi exprima opinia, falsa, despre riscurile unui tratament sau altuia, atunci conform principiilor lui Mill aceasta nu reprezinta altceva decat un schimb public de idei intre adulti si nu ar trebui interzis sau cenzurat. Mai ales ca oamenii au in acest moment acces neingradit la opinie, se pot informa din toate sursele oficiale si despre virus, si despre vaccin.

De ce e importanta aceasta distinctie ? Pentru ca pentru Mill libertatea este legata de ideea de responsabilitate individuala si de posibilitatea de a alege. Libertatea de a-ti exercita alegerea este extrem de importanta pentru Mill, pentru ca doar aceasta alegere ne va permite sa aflam ce e bun si ce e rau :

Facultățile umane de percepție, judecată, sentiment discriminatoriu, activitatea mentală și chiar preferința morală sunt exercitate numai făcând o alegere. Cel care face orice pentru că asa este obiceiul nu face alegere. El nu câștigă nici o practică nici în discernământ, nici în dorind ceea ce este mai bun. (Despre libertate).

Mill a detestat banalitatea care în mintea sa rezultă din „uniformitate” și “conformitate”. El a apărat libertatea care duce la diversitate în gândire, vorbire și trăire cu aproape 200 de ani înainte ca aceasta sa fie la modă.

Oamenii deci, ca fiinte superioare cu capacitate de ratiune trebuie sa aiba capacitatea de a alege, inclusiv de a alege intre opinii contrare, de a discerne intre falsuri care sunt viralizate pe internet si opinii legitime ale expertilor. Ei trebuie sa aiba libertatea sa fie expusi la aceste multitudini de opinii si sa aleaga. Propunerile facute de unii politicieni, de a limita sursele de opinie doar la cele considerate « oficiale » sau « adevarate » sunt foarte periculoase pentru ca da un alibi puterii politice sa controleze informatia si, asa cum spune Mill poate duce la uniformitate si confirmitate in gandirea oamenilor.

In Romania, in unele bule de Facebook, mai ales cele considerate « elitiste » exista conceptul neprobat ca romanii sunt in marea majoritate o turma de imbecili usor manevrabili si ca prostia lor, utilizata usor de « dezinformatori » a dus la aceasta criza sanitara. E foarte periculoasa aceasta generalizare pentru ca este comoda, nu identifica un vinovat real ci arunca o vina colectiva. In plus, nu exista nici un studiu concret prin care sa ni se arata ca o opinie exprimata a dus la moartea unor oameni, sau ca milioane de romani nu s-au vaccinat pentru ca o anumita persoana sau un grup de persoane le-a influentat in acest sens. Nu putem avea o societate functionala daca vom considera ca 10 milioane de romani sunt incapabili de gandire minimala critica si responsabilitate pentru a decide si a alege si sunt victime ale unei dezinformari.

Barbu Mateescu denunta foarte bine aceasta generalizare aratand ca e putin probabil ca dezinformarea unor personalitati expremiste sa fie responsabila pentru esecul campaniei de vaccinare, avand in vedere scorul foarte mic pe care il au partidele extremiste. El conchide:

După cum se poate observa pe orice grafic, măsurile de relaxare din mai au încetinit rapid ritmul de vaccinare. Intenția autorităților centrale a fost de a relansa economia, de a oferi o clipă de respiro și de a răsplăti populația după o perioadă de stres. Evenimente precum festivalurile de peste vară sau deja faimosul congresul PNL din septembrie au subliniat, în mentalul colectiv, că de fapt nu e nicio problemă. COVID-ul a fost trecut, de majoritatea românilor aflați în țară, la categoria riscurilor manageriabile, fără impact direct și imediat, precum o răceală banală, revărsarea Dunării până la Carpați sau sosirea marțienilor. 

Există o veste bună. În prima parte a articolului arătam că mulți dintre cei ne-vaccinați sunt de fapt flexibili și * nu * anti-vaxxeri cu o identitate asumată în acest sens. În ultimele zile când, în mod hotărât, mass-media a început să prezinte în mod concret cum arată lucrurile în spitale, acum că suntem în valul 4, zeci de mii de persoane își schimbă în fiecare zi grila de evaluare, re-categorisesc riscurile și se vaccinează.

Dezinformarea exista, a existat dintotdeauna. Exista si la noi, asa cum exista si in alte parti. Ba chiar in tarile din Vest e mult mai preponderenta, dupa cum o poate dovedi controversa actuala privind Facebook. Dar totusi, desi dezinformarea este egal repartizata, tarile din Vest au reusit o campanie de vaccinare prin care au imunizat peste 80% si in unele cazuri 90% din populatie, spre deosebire de Romania, unde procentul de-abia a depasit 33%. Care e de fapt diferenta intre noi si Vest ? In primul rand trebuie sa intelegem ca oriunde campania de vaccinare este in sarcina autoritatilor: ele organizeaza planul de vaccinare, campania nationala, programul si ritmul de informare si masurile de motivare luate pentru a incita vaccinarea.

La noi din pacate oamenii politici au abandonat orice ratiune si responsabilitate, au redus eforturile privind campania de vaccinare incepand in mai si s-au angajat intr-un scandal politic de proportii, o pantomima execrabila jucata in fata tuturor in plina criza sanitara. Valul 4 a fost in mod clar insuficient pregatit si efectul direct este aceasta tragedie monumentala. De altfel, urmarind curba vaccinarii, vedem o scaderea abrupta a numarului de doze administrate pe zi incepand din mai si o reluare a ritmului in septembrie (sursa: datelazi.ro):

Aceste fluctuatii nu sustin ideea ca maxmum de vacinarea a fost atins sau ca ritmul de vaccinare a fost influentat in mod esential de campanii obscure de dezinformare (pana la urma, dezinformarea nu a luat vacanta in mai si a revenit la lucru in septembrie…), ci arata ca autoritatile nu stiu de fapt care e apetitul real pentru vaccin si daca nu cumva o investitie importanta in campania de vaccinare, in informare, in campanii de incitare si in logistica aducerii vacinului mai aproape de oameni nu ar fi rezultat intr-un ritm comparabil cu el din prima parte a anului si ar fi dus astfel la un impact mult mai mic al valului 4 si la mai multe vieti salvate.

In plus, daca ne uitam la datele din 2018 privind opinia romanilor despre vaccin observam ca 75% dintre compatriotii nostri aveau o opinie favorabila despre vaccinuri (in general), in comparatie cu francezii (doar 68%).

Ne-am prostit noi ca natie din 2018 si pana azi ? Evident ca nu. Dar o mare criza politica si niste autoritati incompetente am cunoscut, cu varf si indesat.