Puterea si multimea: o reintoarcere a societatii de clasa

Am intrat in al treilea an al acestei pandemii, iar ramificatiile la nivelul societatii nu inceteaza sa se manifeste, peste tot in lume. Ceea ce a inceput ca o criza sanitara abrupta, pentru care democratiile occidentale nu au fost pregatite, s-a transformat pe parcurs intr-o litanie de pasi gresiti, tendinte autoritare, renuntare la umanitate, depasire a cadrului constitutional, decizii bizare si o transfigurare a traiului in societate care a deschis niste rani adanci, dar din ce in ce mai vizibile.

Protejarea stilului de viata al celor puternici si bogati a inlocuit protectia constitutionala a celor slabi si saraci

Primele masuri care au incercat sa opreasca (fara succes), desfasurarea pandemiei, au fost inspirate din actiunile regimului autoritar chinez: carantinare, stare de urgenta, inchidere a scolilor, limitare a contactului. Dar nu a oricarui fel de contact. Desi se vorbeste de “carantinare”, aceasta masura a fost doar partiala, si a insemnat in realitate o protectie a “clasei de laptop” fata de interactiunea cu “clasa de baza” a societatii, cea responsabila pentru productia indispensabila a consumului in societatile capitaliste. Astfel, carantinarea nu a fost decat partiala, pentru ca complexitatea unei economii contemporane este atat de mare incat e imposibil sa o opreseti cu adevarat pentru a bloca o epidemie. Procesele de productie, logistica, transportul, punerea la dispozitie a energiei, electricitatii, bunurilor de baza pentru sute de milioane de oameni este un proces continuu, care dureaza 24 de ore din 24. El nu poate fi oprit nici macar cateva zile, fara ca asta sa insemne un colaps apocaliptic al intregii societati. Ganditi-va doar la persoanele cu nevoi speciale, cu diete speciale, cu tratamente care nu pot fi oprite, cele cu mobilitate redusa, intregul sistem de productie alimentara si transportul alimentelor intr-o economie. Tot acest sistem complex este infrastructura indispensabila a unei economii si milioane de oameni lucreaza pentru a mentine functional acest sistem.

Toti acesti oameni, de la lucratori in uzine de productie, culegatori de fructe si legume, lucratori in fabrici de alimente, soferi de camioane si de alte mijloace de transport, lucratori in centrele de distributie si in marile magazine de desfacere, lucratori si asistente/asistenti in spitale, brancardieri si curieri au tinut vii economiile pentru ca cei cu o situatie mult mai avantajoasa sa se poata carantina in case cu gradina sau in apartamente somptuoase. Acest tip de injustitie nu vine din diferenta intre bogati si saraci intr-o economie de piata ci in modul in care autoritatile au ales sa impuna o sumedenie de restrictii care au cantarit mult mai puternic pentru acei membri ai societatii care nu au o mare putere de negociere. Inchiderea scolilor de exemplu a afectat masiv familiile cu venituri mici, care nu si-au permis sa renunte la slujba sau ai caror copii nu aveau tehnologia necesara invataturii la distanta. Inchiderea parcurilor, a zonelor de sport, a stadioanelor, chiar a bisericilor si evenimentelor religioase au afectat de asemenea disproportionat minoritatile, oamenii fara venituri care sa le permita alte moduri de recreere decat spatiul public. Muncitorul de la fabrica de carne, expus unei contaminari despre care nu stiam foarte multe in 2020, era obligat sa se intoarca acasa, in aparatmentul sau garsoniera-cutie de chibrit, si obligat sa se izoleze dupa o anumita ora, fara posibilitatea de a iesi, de a se plimba, de a intractiona. Nu-i de mirarea ca bolile mentale au crescut masiv in timpul pandemiei, mai ales in cadrul populatiei cu o situatie precara. De asemenea, nivelul de stres pandemic, inchiderea sistemului sanitar pentru alte tratamente decat covid, cat si cresterea consumului de alcool si tutun. Un studiu publicat în revista Addiction a constatat că, în timpul primei carantinari din Anglia, 4,5 milioane de adulți în plus ar fi fost clasificați ca fiind consumatori de alcool cu risc ridicat în comparație cu cei de dinaintea pandemiei - ceea ce reprezintă o creștere de 40%. "Această tendință a fost deosebit de îngrijorătoare în cazul femeilor (creștere de 55%), precum și al persoanelor din grupurile socio-economice inferioare (creștere de 64%)", au declarat autorii.

Cel mai mare efect va fi asupre copiilor din familiile dezavantajate, conform unui studiu din BJM:

Costurile pe termen lung ale pandemiei, de departe cele mai devastatoare pe termen lung, se vor răsfrânge probabil asupra copiilor de astăzi, pe măsură ce aceștia cresc, se dezvoltă și își construiesc propriul viitor economic. O combinație de presiune financiară mai mare în cadrul familiilor și de politici pandemice de a sta acasă cauzează daune imediate dezvoltării și sănătății mentale a copiilor, unii copii mai mici înregistrând un regres în ceea ce privește abilitățile de bază. În prezent, unul din șase copii și tineri are probleme de sănătate mintală13 , deoarece viețile lor sunt "puse în așteptare", cu implicații clare pentru sănătatea și veniturile lor pe termen lung.Pierderea instructiei va cauza cele mai mari prejudicii calificărilor și perspectivelor de angajare ale elevilor care sunt deja dezavantajați. Institutul de Studii Fiscale a estimat că pierderea unei jumătăți de an școlar ar putea însemna pierderea a 40 000 de lire sterline din veniturile pe viață.

Aceste realitati arata ca in perioadele de criza, elita asa zisa progresista nu ezita sa arunce sub rotile autocarului membrii societatii aflati intr-o situatie de precaritate si ca lozincile socialistilor de sampanie, atat de trambitate inaintea pandemiei, nu sunt in realitate decat o recuzita politica in marele joc de masti a scenei hobbesiene.

Clasa sacrificata si sindromul “tapului ispasitor”

Efectele discriminatorii ale pandemiei nu s-au oprit aici ci au fost exacerbate de politicile uneori fara inteles ale unei birocratii statale scapate de sub control constitutional. Desi evolutia pandemiei nu a incetat sa se amelioreze pe masura ce mai multe tipuri de vaccin au fost disponibile gratuit in majoritatea tarilor si imunitatea naturala din valurile anterioare a contribuit din ce in ce mai mult la imunitatea de turma, deciziile guvernelor din Vest au dus la un atac direct asupra drepturilor umane fundamentale, dintre care cel mai important este dreptul persoanei umane de a decide asupre propriului corp. Astfel, pasapoarte sanitare, apoi vaccinale, restructii de mobilitate si pe baze medicale au fost instituite, fara control parlamentar sau constitutional in majoritatea tarilor. “Nevaccinatii” au fost tratati ca '“necetateni” si acuzati de “rasism si misoginie” de premierul Canadei, Justin Trudeau. Aceasta metoda agresiva de segregarea a populatiei pe baza unei decizii medicale a afectat mai ales minoritatile si populatiile cu o situatie precara, asa cum o arata multiple studii, de exemplu unul din Statele Unite ale Americii:

In primele 2,5 luni ale programului de vaccinare din SUA, departamentele cu vulnerabilitate socială ridicată au avut o acoperire vaccinală COVID-19 mai mică decât cele cu vulnerabilitate socială scăzută. Deși estimările privind acoperirea vaccinală în funcție de vulnerabilitatea socială la nivel de regiune au variat foarte mult între state, în majoritatea statelor s-au observat disparități în ceea ce privește acoperirea vaccinală.

Astfel, multi dintre cei care au tinut economia in picioare in 2020 si 2021 (asistente de spital, soferi de camion, muncitori) au fost dati afara, si-au pierdut sursele de venituri si slujbele pentru ca s-au luptat pentru poate singura forma de libertate pe care si-o pot permite in societatile in care traiesc: aceea de a decide ce vor sa faca cu corpul lor.

In Canada are loc in acest moment un protest masiv al soferilor de camioane impotriva mandatelor vaccinale disproportionate si care au distrus increderea unei parti importante a publicului in autoritate si mai ales in autoritatile stiintifice si medicale. Acest Convoi al Libertatii a fost sustinut de personalitati importante, precum fondatorul Tesla, Elon Musk si fac parte dintr-o miscare mai ampla de protest a unor oameni care s-au sacrificat pentru noi toti dar care, iata, sunt scosi tapi ispasitori si tratati ca niste nelegiuti pentru ca isi permit sa lupte pentru libertatea lor.