Anularea alegerilor din România este o decizie radioactiva ale carei efecte sint imposibil de evitat, chiar daca pe termen scurt totul pare ok. Asta e o iluzie; oamenii isi vad intr-adevar de vietile lor, dar exista un contract nescris colectiv care a fost incalcat violent de una din parti. Efectele, asemanatoare unui accident nuclear, vor continua sa se propage in toate sferele societatii, in toate interactiunile publicului cu viata politica si mai ales in modul in care parteberii externi vor trata noua realitate; Statele Unite au trimis deja semnale importante prin amanarea ridicării vizelor, iar asta va fi primul pas. Vom vedea în curând și alte consecințe - scăderea investițiilor străine, izolarea României în forurile europene, și intensificarea suspiciunilor legate de angajamentul real al țării față de valorile democratice. Nimeni nu își dorește să facă afaceri cu o țară imprevizibilă, iar această decizie ne-a poziționat exact în această categorie neinvidiabilă.
Noile alegeri par cumva sa fie prizonierele vechilor alegeri in sensul ca exista mult mai putina legitimitate pe care rezultatele acestor alegeri o vor conferi. Marcel Ciolacu incearca disperat sa se catere pe resentimentul popular prin adoptarea unor lozinci conservatoare, insa acest regim a fost deja marcat cu semnul invizibil al neîncrederii populare. Orice tentativă de a se reinventa acum vine prea târziu și este mult prea transparentă. Cetățenii, odată ce încrederea lor a fost trădată, devin imuni la aceste strategii populiste. Rămâne întrebarea fundamentală: cum poate un guvern care a anulat alegerile să organizeze alte alegeri credibile? Răspunsul este simplu - nu poate. Orice rezultat electoral va purta această pată a ilegitimității, iar următorul presedinte si guvern vor fi handicapate din start de această suspiciune permanentă.
CNA a luat o decizie catastrofală in cazul jurnalistului Marius Tuca. Fostul purtator de cuvant al unei organizatii religioase, in prezent fudulindu-se in argat al Ministerului Adevarului, a incercat sa explice cum libertatea de expresie e buna, dar nu trebuie sa critice puterea. Lamentabil pentru oricine crede cu adevarat in acest principiu. Acest episod ilustrează perfect direcția în care ne îndreptăm - o societate în care criticarea puterii devine un act periculos. Când instituțiile care ar trebui să garanteze pluralismul de opinii devin instrumente de represiune, suntem cu un pas mai aproape de abandonarea totală a pretențiilor democratice. Cazul Tuca nu este un incident izolat, ci un simptom al unei boli sistemice care se agravează rapid, sub ochii noștri, în timp ce majoritatea preferă să privească în altă parte.
Discussion about this post
No posts