Cum functioneaza o economie

Despre efectele de ordinul 2

Din ce este alcatuita o economie? In principiu dintr-o serie de schimburi dinamice intre participanti; in mijlocul economiei se afla oamenii, care sunt organizati legal ca persoana fizice si persoane juridice; majoritatea schimburilor in economie sunt schimburi intermediate de bani.

Sa vorbim putin despre companii, sau societati comerciale. Economia Romaniei are zeci de mii de companii, mai mari sau mai mici. In esenta ratiunea de a fi a unei companii este sa vanda ceva, un produs sau un serviciu, unor clienti, in schimbul banilor; logica unei companii este de a prelucra anumite resurse preexistente pentru a crea o valoare neexistenta pana atunci in societate, si a vinde aceasta valoare unor persoane sau altor companii interesate sa o cumpere; infrastructura prin care se realizeaza acest schimb de valori este piata.

Schimbul are loc pentru ca compania considera ca ceea ce ofera are o valoare mai mica fata de ceea ce primeste in schimb, iar clientul cumpara pentru ca considera exact opusul, ca ceea ce primeste are o valoare, pentru el, mai mare decat ceea ce ofera, adica banii. Acest lucru se intampla pentru ca ratiunea unei companii este sa realizeze un venit, numit profit, pentru actionari, adica pentru cei care detin compania, iar pentru client ratiunea este sa-si satisfaca niste nevoi cu anumite bunuri.

In vremuri normale, acest aranjament functioneaza relativ bine pentru toate partile implicate; companiile au un interes sa produca bunuri si servicii care sa satisfaca niste nevoie reale pe o perioada de timp lunga si sa aiba o anumita calitate pentru a fi cumparate din nou, nu doar o data. Asta produce o concurenta pe piata care reduce preturile si creste calitatea.

O companie este un miniunivers, o intrepatrundere de contracte. Pentru a putea functiona are nevoie de investitii pentru a cumpara materiale, utilaje sau forta de munca necesare pentru a produce produsul pe care doresc sa il vanda; aceste investitii costa bani. O parte din bani sunt adusi de actionari, o parte sunt imprumutati, ori de la banci sau alte entitati dispuse sa ofere imprumuturi pe termen lung, ori de la furnizori care ofera un decalaj in plata produselor; compania are costuri care se intampla in fiecare luna, pentru care are nevoie de lichiditate: trebuie sa plateasca forta de munca, adica salariile, inclusiv impozitele pe munca, trebuie sa plateasca diferitele impozite datorate statului, trebuie sa plateasca ratele bancare si dobanda aferenta la creditele luate, si trebuie sa plateasca furnizorii; pentru toate aceste plati, o companie are nevoie de cash.

Sursa acestui cash este cifra de afaceri, facturile pe care compania le emite pentru produsele vandute; in cazul supermarketurilor, factura este platita imediat de clienti, in cazul altor companii clientii platesc cu o anumita intarziere, negociata contractual; in functie de decalajul existent intre plata furnizorilor, incasarile clientilor si cumpararea de materii prime, compania poate recurge la imprumuturi pe termen scurt, pentru a finanta acest capital circulant; in conditii normale bancile ofera astfel de imprumuturi companiilor sanatoase, dupa ce analizeaza capacitatea acestora de a avea incasari suficiente pentru a plati liniile de credit intr-o perioada rezonabila de timp.

Cand apare insa o pandemie, toata aceasta infrastructura se opreste pe loc. Din cauza carantinei guvernamentale impuse, firmele nu mai au incasari pentru ca nu mai au clientela, astfel ca sunt nevoite sa amane platile catre furnizori si sa trimita acasa forta de munca pe care nu o mai pot plati; daca trezoreria din banca, adica banii pe care compania ii are in depozite nu ii permite sa sustina platile lunare recurente in lipsa incasarilor de la clienti, aceasta companie nu mai poate functiona; acest efect in lant se transmite in toata economia; furnizorii nu mai sunt platiti, deci la randul lor opresc productia si trimit oamenii in somaj, iar bancile, anticipand ca liniile lor de credit nu vor mai putea fi rambursate, le retrag sau le elimina, taind o sursa importanta de finantare. Chiriile pentru localurile unde companiile isi desfasoara activitatea nu mai pot fi platite, iar acest venit lipsa nu le mai permite proprietarilor sa plateasca ratele bancare pentru aceste proprietati, ceea ce reduce bilantul bancilor comerciale si capacitatea lor de a credita chiar si firme sanatoase. Oamenii care sunt trimisi in somaj cresc rapid cheltuielile statului care trebuie sa le plateasca un ajutor de somaj, care in Romania poate fi mult mai mic decat salariul, mai ales cand acest salariu era platit la negru astfel ca deficitul statului creste sub efectul cconjugat al reducerii incasarilor din taxe si impozite. Statul roman, care are o pozitie investitionala fragila, isi vede imprumuturile devenind mai scumpe si mai putin accesibile, in conditiile in care activitatea economica oprita inseamna ca sursele de venituri din economie pentru majoritatea entitatilor au disparut.

Capacitatea redusa a statului de a ajuta are efect asupra dotarilor si materialelor necesare in spitale pentru a lupta pe frontul pandemiei, iar persoanele defavorizate nu mai pot fi ajutate cum se intampla in mod normal.

In acelasi timp, majoritatea oamenilor din Romania au ca sursa de venit salariile; gradul de economisire si de posedare de active financiare care pot fi transformate in cash este extrem de redus; in general, probabil romanul mediu poate rezista fara salariu o luna sau doua, cu diferite nivele de sacrificiu. Cu cat se intampla mai mult ca perioada de carantina sa continue, cu atat oamenii care isi vad veniturile foarte reduse vor trebuie sa gaseasca surse alternative; iar pentru cei mai multi, sursa alternativa este statul. Dar statul roman nu poate oferi prea mult timp pomana, si nu la milioane de oameni in acelasi timp. Si in lipsa companiilor care produc bunuri si servicii, statul nu stie cat si cum sa produca si cum sa o faca pentru a raspunde nevoilor sociale.

Acestea sunt doar o parte din efectele de ordin secundar care se intampla intr-o economie in urma unei pandemii. Cu cat dureaza mai mult incertitudinea creata de carantina necesara pentru a salva vieti, cu atat aceste efecte se propaga, se transforma, se multiplica si sufera mutatii care creaza alte efecte in cascada.

De aceea a fost necesara actiunea rapida, imediata, devreme pentru a opri propagarea virusului, mai ales in Romania. Noi nu avem acele luni de tresorerie necesare pentru a prelungi inactivitatea.