FED, bursele si economia reala

Exista o deconectare intre burse si economia reala si ce noi terirorii mai abordeaza banca centrala americana

Bursele si economia reala

Avem 2 grafice: primul e cel al somajului american, in care vedem evolutia dezastruoasa a economiei reale. Al doilea e evolutia bursei americane, reprezentate de indicele S&P 500, care o duce destul de bine, fiind pe crestere de o luna si reducand foarte mult pierderea de la maximul inregistrat in februarie.

Ce se intampla? De ce e deconexiunea asta manifesta intre o economie reala in carje si o bursa in crestere? Nu e asta un exemplu al modului in care miliardarii planetei fac bani si in criza, in timp ce oamenii simpli (economia reala) se chinuie sa supravietuiasca?

Cam asta e discursul se stanga, daca cititi postarile politicienilor socialisti, unul din caii de bataie e discrepanta asta aparenta.

Deci, care sunt explicatiile?:

- in primul rand, bursa reflecta economia reala. Insa nu reflecta ce s-a intamplat in trecut ci ce se va intampla in viitor. E “forward looking”, in sensul ca ce s-a intamplat pana acum e deja integrat in preturile trecute in timp ce evolutia prezenta reflecta o viziune asupra viitorului: ce se va intampla cu economia reala in viitorul apropiat.

- asta se intampla pentru ca pretul actiunilor este calculat pe baza estimarilor viitoare cash flow aduse in prezent prin discount rate; de aceea Tesla e valorizata la 800 de dolari, desi are pierderi, pentru ca cash flowul companiei se afla in viitor. Iar pentru burse, viitorul conteaza. Acelasi lucru se intampla si pentru Uber, Twitter sau Zoom.

- in plus, ratele mici ale dobanzii ajuta piata bursiera pentru ca “umfla” estimarea viitoare de cash-flow, pentru ca pentru a calcula o suma de bani in viitor la valoarea prezenta, acea suma se imparte la un factor de discount, care depinde de rata dobanzii; in plus, o rata mica a dobanzii creste profitul companiilor pentru ca acestea platesc mai putini bani pentru datoriile bancare.

- dar de ce crede piata ca va fi bine in viitorul apropiat, desi pandemia continua si economia reala inca e blocata si nu se stie cum va reveni si cand? Sunt mai multe ipoteze aici: bursa considera ca ce e mai rau a trecut si ca scenariul cel mai pesimist a fost deja integrat in marea contractie din februarie-martie; astfel ca de acum incolo tot mai multe piete se vor deschide; in plus, sunt foarte multe informatii privilegiate care circula si care pot indica un scenariu in care pandemia va lua sfarsit mai repede decat credem toti; o alta explicatie ar fi ca actiunea bancilor centrale de a sustine economia cumparand titluri, inclusiv datorii ale companiilor, duce implicit la o crestere a valorii acestor companii, din moment ce spectrul falimentului este indepartat

- asta nu inseamna ca bursa are un palantir care prevede corect vitorul. Nimeni nu stie ce se va intampla peste cateva luni sau un an. Insa bursele fac parte din economie si se bazeaza pe evolutia economiei reale, pariind pe viitor si valorizand acest viitor prin semnalul preturilor curente.

Rolul bancii centrale se extinde

Ce se intampla daca esti o firma intr-o economie sofisticata ca cea americana si ai nevoie de bani pentru a te dezvolta? Una dintre metodele cele mai interesante pe care le ai la dispozitie este sa te imprumuti. Intr-o piata complexa, sursele de imprumut sunt multiple, asa ca creditorii potentiali se pun la masa cu tine, iti analizeaza compania, situatie financiara si decid cati bani sa-ti dea si la ce pret. Tranzactia are loc printr-un schimb in care creditorii investesc niste bani in companie, si compania le elibereaza o hartie (sa o numim hartia A) in care spune ca ii va rambursa X dolari la datele de Y. Compania isi finanteaza proiectele cu acei bani si creditorii castiga bani atat din dobanda cat si din evolutia pe piata a valorii hartiei respective.

Pentru ca ne aflam pe o piata sofisticata, hartia circula pe o piata secundara si in functie de cati doritori sunt sa detina acea hartie (pentru ca au incredere ca vor primi banii inapoi la datele mentionate) cu atat pretul poate creste si astfel se poate face un profit.

Daca vrei sa participi si tu la acest joc, atunci cauti pe piata niste companii care cu asta se ocupa, investesc bani in hartiile emise de companiile debitoare si emit alte hartii (sa le numim hartiile B ) catre alti investitori care doresc si ei un pic din actiune.

Firmele astea din urma se numesc ETF, adica Exchange Traded Funds, si emit niste titluri (hartiile B ) pe care le poti cumpara si care produc un randament in functie de valoarea hartiilor A.

Toate bune si frumoase, dar cand apare o pandemie globala care ingheata economia prin deciziile de carantinare, lucrurile se schimba un pic. Dintr-o data, multe din hartiile A nu par sa mai aiba o asa de mare valoare, pentru ca multe companii nu mai au venituri si risca sa nu mai plateasca datoriile si dobanzile. Iar fondurile ETF nu mai au nici ele foarte multi bani pentru ca investitorii deodata se decid ca e riscant sa mai investeasca in hartiile B, care isi pierd din atractivitate pentru ca hartiile A sunt devalorizate.

Apare deci o criza de lichiditate, intr-o piata ETF pentru obligatiuni evaluata la aproape 1000 de miliarde de dolari.

Ce e de facut? Nici o problema, exista banca centrala americana, Federal Reserve, care anunta ca va interveni pe piata cumparand titluri ETF, adica titlurile B:

« The Federal Reserve said a facility designed to purchase eligible corporate debt from investors will launch on May 12, bringing a key part of the U.S. central bank’s emergency coronavirus lending program online following weeks of anticipation.

The so-called Secondary Market Corporate Credit Facility will begin purchases of eligible exchange-traded funds invested in corporate debt on Tuesday, the New York Fed said Monday on its website. It was first announced in March and has played an important role in keeping financial markets relatively calm since then. »

Acum, aceasta actiune din partea bancii centrale este exceptionala. Prin cumpararea titlurilor B, Fed mentine in viata o piata aflata in colaps, dar evident se pune intrebarea, ce se intampla cu acei bani? Fondurile ETF ii vor investi in hartii A, care vor alimenta conturile unor companii aflate in imposibilitatea sa se finanteze. Problema principala este ca aceste obligatiuni sunt in general riscante. Sunt emise de companii diverse, cu diverse profiluri de risc, iar actiunea Fed va avea ca efect (neintentionat poate ) o ieftinire a riscului in sensul ca foarte multi « baieti destepti » , cu conexiunile necesare, vor profita de aceasta facilitate pentru a emite hartii A de o valoare indoielnica, fondurile fiind folosite pentru a fi sifonate catre diverse interese.

Nu va sta nimeni sa analizeze companie cu companie care e nivelul de risc normal si legitim pentru ca nu e timp si nici nu exista infrastructura necesara, ci persoanele deja conectate la sistem isi vor imparti partea leului, probabil fara o crestere reala a proiectelor care vor aduce valoarea adaugata in viitor necesara pentru a rambursa acesti bani.

De ce s-ar sinchisi cineva sa mai faca investitii cu cap cand stie ca Federal Reserve cumpara junk bonds de pe piata atunci cand nu mai cumpara nimeni?

Aici e marele pericol al acestor tip de operatiuni care depasesc sfera normala a politicii monetare. E drept, ne aflam intr- pandemie si statul se simte cumva responsabil pentru inchiderea economiei, deci pune in practica diverse instrumente neortodoxe, insa in final se emit niste bani din eter pentru a cumpara niste hartii cu valoare dubioasa pe piata. Este o intreaga discutie aici daca nu cumva Fed isi depaseste mandatul si impactul acestor operatiuni intr-un sistem atat de complex cum este economia americana nu va duce la un hazard moral si o distorsiune a formarii preturilor pe piata ca un semnal pentru investitori.

Efectul final e necunoscut. Pentru o economie sofisticata ca cea americana si pentru o banca centrala cu credibilitatea Fed, s-ar putea sa fie suficient si o reintoarcere rapida a cresterii economice dupa pandemie sa acopere eventualele efecte adverse.