Consecintele razboiului 3: inflatie si optiuni

In editia de azi:

• Solutia putinista pentru evitarea efectelor sanctiunilor

• Inflatia din Statele Unite

• Optiuni din viata reala

Putin si solutia sovietica

FT.com: “Putin vows to lift Russian salaries and pensions to cushion sanctions”. Umbra Uniunii Sovietice continua sa planeze asupra Rusiei, instinctele economice sunt aceleasi. Iar Putin, un vechi kaghebist nu ezita, instinctual, sa puna in practica aceleasi principii falimentare care au dus la colapsul Uniunii Sovietice. Evident ca cresterea salariilor si pensiilor (intr-o moneda evident aflata in cadere libera) e un truc cunoscut al nomenclaturii comuniste, al carui efect real e sa ascunda penuria de produse indusa de propria agresiune asupra Ucrainei. Cresterea salariilor nu va duce decat la devalorizarea si mai accentuata a rublei si la o economie intoarsa in timp cu vreo 30 de ani. Un alt indiciu este ordinul bizar dat de Putin propriului guvern «  de a reduce rata saraciei pana la sfarsitul anului ». Asta incapsuleaza de fapt gandirea bolsevica clasica prin care destinul « poporului » poate fi executat de « inginerii sociali » ai organizarii productiei sovietice. Iar Putin nu face decat sa transpuna aceasta gandire in contextul de criza actual, fidel propriei educatii sovietice.

Inflatia in Statele Unite

Inflatia in Statele Unite. Suntem deja la momentul in care “inflatia tranzitorie”, acel artefact politic al stangii menit sa minimizeze riscul politicilor de crestere masiva a cheltuielilor publice, a disparut ca idee chiar si de pe radarul Fed. Inflatia nu mai e tranzitorie, e o realitate pentru economia americana, iar nivelul actual de 8% (anualizat) era inimaginabil chiar acum un an. Asa ca Jay Powell, presedintele Fed, a decis sa inceapa lupta impotriva acestei inflatii, fiind comparat cu Paul Volcker, iconicul presedinte al Fed in anii 80, cel care a sugrumat inflatia alarmaanta din acea perioada prin decizii istorice de crestere a rate dobanzii. Dar cresterea dobanzii va fi de aceasta data progresiva si va atinge, se estimeaza, 2,8% en 2023. Iar efectul asupra inflatiei e nesigur, mai ales dupa ultima schimbare de regim a Fed care a renuntat la tintirea clasica a inflatiei, mutand accentul de pe stabilitatea preturilor pe incurajarea ocuparii fortei de munca.

Multi alti factori pot influenta insa mersul inflatiei pe langa rata de dobanda : sitautia si contextul international, penuria de componente industriale, pretul energiei, reducerea statutului dolarului pe pietele internationale (eroziunea statutuui de moneda de rezerva). Iar ridicarea ratei dobanzii va transmite un soc in economie cu risc crescut de recesiune, in functie de starea capacitatii de investitii a firmelor. Dar de ce este inflatia un risc atat de ridicat in economie ? Daca unitatea monetara a unei tari e cunoscuta a fi stabila (adica nesupusa unei inflatii importante), schimbarea preturilor bunurilor va reflecta valoarea reala relativa a acestor bunuri ; intr-o economie de piata aceasta informatie este esentiala, pentru ca pretul bunurilor va reflecta schimbari in cerere si oferta si va oferi motivatii sau demotivatii de a produce sau nu anumite bunuri si in ce cantitate. Din pacate, cantitatea de moneda neffind decisa de piata libera ci de deciziile unor birocrati, nu putem fi niciodata siguri ca preturile pe care le observam in piata reprezinta evolutii reale ale agregatelor econmice sau dimpotriva un efect pervers al alocarii deficitare de bani publici.

Inflatia nu inseamna neaparat cresterea preturilor, pentru ca intr-o economie libera preturile pot creste si scadea in functie de evolutia tehnologica a economiei. Inflatia este o crestere continua a nivelului pretului bunurilor si serviciilor masurate in moneda  nationala. Iar cauza acestei inflatii a fost intotdeauan cresterea masei monetare peste nevoile induse de productia agregata din economie. E ceea ce se intampla acum in Statele Unite ; problema cu lupta impotriva inflatiei e ca parghia utilizata (cresterea ratei dobanzii) nu e decat o alte decizie arbitrara. Rata reala a dobanzii ramane un mister, nu stim de fapt care este intr-o economie in care functie primordiala a pretului,  aceea de a orienta activitatea economica, a fost erodata de inflatie. In plus, iluzia monetara afecteaza disproportionat oamenii cu venituri mici/medii, care au putine optiuni de acoperire a riscului de inflatie.

Optiuni din viata reala

Cum putem gandi pentru a intelege mai bine impactul climatului economic actual asupra fiecaruia dintre noi ? O infrastructura de gandire utila este cea in termen de active si pasive. Fiecare dintre noi avem atat active (lucruri pe care le detinem si care sunt o sursa de venituri in viitor) si pasive (lucruri care sunt o sursa de cheltuieli pentru viitor). Principalul activ detinut de fiecare dintre noi este corpul si mintea. Acest activ uman (numit de unii economisti « capital uman ») este sursa veniturilor noastre din viitor, fie ca aceste venituri sunt sub forma de salarii pe care le obtinem inchiriind corpul si mintea noastra, fie sub forma de profit daca le utilizam pentru a incepe o afacerie si a extrage un beneficiu din ea. Ca orice activ insa pentru a fi performant, trebuie intretinut prin investitii, altfel se degradeaza sub legea imuabila a entropiei. Fie ca vorbim de sanatatea fizica sau de educatia pentru care fiecare dintre noi facem un efort, nivelul de intretinere si de calitate al activului uman dicteaza nivelul de venit viitor al acestuia.

Pe langa activul uman, proprietatile pe care le detinem sunt un alt tip de activ ; aceeasi regula se aplica, in functie de capacitatea acestora de a produce fluxuri de venit in viitor ; o casa poate fi vanduta pentru un profit, dar de asemenea poate reprezenta un pasif daca nivelul de intretinere si evolutia pietei duc de fapt la o asteptare de pierdere in viiitor. De asemenea, venitul obtinut pe baza performantelor trecute ale activelor (salarii, rente, profituri) se poate deprecia intr-un ritm alert daca acest venit nu este investit in ceva. Nu toti oamenii si nu toate societatile au capacitatea de a reinvesti veniturile castigate pe baza muncii trecute, si nu la acelasi nivel. Intr-o societate in care nivelul si calitatea activelor actuale detinute de oameni sunt medii sau reduse, randamentul produs de ele poate sa nici nu acopere cheltuielile curente. Este ceea ce se intampla in tarile dotate insuficient cu capital fizic si uman, venitul unei parti importante a populatiei fiind consumat de fapt pe bunuri de baza precum alimente si locuinta. In timp, degradarea acestor active, inclusiv sanatatea precara si lipsa oportunitatilor de crestere a abilitatilor, duce la entropizarea indivizilor, la cresterea gradului de saracie a populatie si la drame umane.

Un razboi de asemenea este o amenintare directa la adresa activelor productive, pentru ca reduce atat baza productiva fizica (distrugeri de infrastructuri, de locuinte, de fabrici, utilaje etc…) cat si baza umana (refugiati, raniti, morti, persoane afectate mental pe viata), si deci venitul din viitor al tuturor locuitorilor unei tari afectate de razboi.

Un alt mod de gandi economic este in termen de optiuni. In finante o optiune este un produs derivat de gestionare a riscului unui activ. Daca de exemplu detii o actiune si te temi ca pretul ei va scadea, vei putea cumpara o optiune de vanzare (PUT), care iti va da optiunea de a vinde actiunea la pretul ei actual si nu la pretul (mai mic) pe care il anticipezi in viitor. O optiune de cumparare (CALL) te face sa castigi daca pretul activului creste. In viata reala, cineva care alege sa taiasca de exemplu in Romania este ca si cum a cumparat o optiune CALL pe Romania : el va avea de castigat daca climatul din Romania va favoriza cresterea economica ; si o tara poate cumpara optiuni ; de exemplu Romania  a « cumparat » o optiune PUT prin accederea la NATO care o protejeaza de o invazie straina pentru ca daca situatia geopolitica se degradeaza si exista sansa unei invazii asupra Romaniei, alianta NATO este prin conract obligata sa apere Romania. Un alt exemplu de optiune reala este inceperea unei afaceri in timpul liber intr-un alt domeniu decat cel in care lucrezi in prezent ; este tot o cumparare de PUT, care costa o prima (timpul si banii investiti) dar care iti da optiune ca in scenariul negativ de evolutiei a domeniului in care activezi, noua afacere intr-un alt domeniu sa-ti ofere o acoperire a riscului.